Petrosani Asezare si limite. Grupa Retezat - Godeanu este delimitata de bazinele Hateg, Depresiunea Getica, Culoarul Timis - Cerna si Depresiunea Petrosani, iar intre Motru si Dunare vine in contact cu Podisul Mehedinti.

Alcatuire petrografica. CalcarMasivul Godeanu este alcatuit in majoritate din sisturi cristaline, formatiuni sedimentare reprezentate prin calcare, Sist cristalingresii, conglomerate, marno - calcare care favorizeaza formarea cheilor (Valea Cernei).

Curmatura BucureiRelief. Sunt alcatuiti dintr-un masiv central, Masivul Godeanu, din care se desprind culmi cu directii principale predominante sud - vest, nord - est si Muntele Tarcuvest-est. Inaltimile Muntilor Godeanu variaza intre 2509 m (Varful Peleaga din Retezat) si cca. 700 - 800 m; cele de 2250 m ocupa partea centrala a regiunii (Masivul Godeanu), iar cele maxime, 2250 - 2500 m, se situeaza in Muntii Retezat. O treapta mai joasa cu altitudini de 1500 - 1800 m Varful Bucurase distinge in partea de est unde alcatuieste culmile Valcanului si Varful Gugu, iar catre vest si sud, o alta, la 1200 - 1400 m, face trecerea spre podisul Mehedinti. Muntii Tarcu sunt situati in partea de nord - vest a regiunii atingand inaltimi de Muntele Mic2123 m (Varful Baicu), 2190 m (Varful Tarcu); la acestea se adauga Muntele Mic (1802 m), detasat catre nord - vest. In partea de nord a regiunii dintre Jiu si depresiunea Caransebes se situeaza Muntii Retezat. Inaltimile lor maxime de peste 2400 m, domina muntii din jur iar peisajul lor salbatic format din varfuri si creste muntoase, imense caldari glaciare cu nenumarate lacuri si intinse grohotisuri, se afirma ca o puternica individualitate geografica. Muntii RetezatIn Muntii Retezat se disting doua culmi principale: cea nordica formata din varfurile Peleaga (2509 m), Varfu Mare (2463 m), Varful Retezat (2489 m) si cea sudica formata din culmi scurte care coboara pana in depresiunea Petrosani. Sunt formati din sisturi cristaline, gresii si calcare masive favorizand formarea unui relief carstic (doline, avene, pesteri, lapiezuri). Intre valea superioara a Motrului si defileul Jiului se desfasoara Muntii Valcan. Culmea principala este formata de inaltimi de peste 1600 m:

StrajaVarful Straja (1868 m). Muntii Valcan sunt alcatuiti in mare majoritate din sisturi cristaline, conglomerate si calcare cristaline, granite, calcare masive care favorizeaza formarea pesterilor (inprejurimile Tismanei). Intre valea inferioara a Cernei si valea superioara a Motrului se intind Muntii Mehedinti. Cele mai mari inaltimi se grupeaza in partea centrala, unde relieful depaseste 1150 m si Depresiunea Hategculmineaza cu varfurile Domogled (1105 m), Pietrele Albe (1335 m). La sud - vest de Masivul Godeanu se situeaza Muntii Cernei alcatuiti din argilite, calcare, conglomerate si gresii avand ca principal varf Varful Poiana Mare (1364 m). Intre grupele Parang si Retezat - Godeanu se afla Depresiunea Petrosani iar la nord de aceasta Depresiunea Hateg.

Clima. In regiunea inalta clima este aspra cu temperaturi reduse, media anuala fiind de -2oC, cu inghet prelungit la cca. 280 de zile pe an si ninsori abundente. Precipitatiile sunt bogate, media anuala fiind de 1400 mm. Vanturile sunt puternice si au frecventa mare, aici aparand si efectul de foehn resimtit pe versantii sudici si nordici. De asemenea se resimt influente mediteraneene in sud - vest.

Ape. Reteaua hidrografica are un caracter divergent si apartine bazinelor Jiului, Streiului, Timisului, Raul Rece si direct Dunarii la care se adauga numeroase lacuri glaciare(Lacul Zanoaga, Lacul Bucura).

Vegetatia. Diferentierea climatica determina existenta unor etaje de vegetatie bine exprimate. Etajul padurilor de foioase reprezentat prin fagete pure, amestecuri de fag, gorun, tei, izolat palcuri de stejar pufos, paduri de fag in amestec de molid si brad, etajul molidului reprezentat pe versantii nordici, etajul subalpin reprezentat prin jnepenisuri, pajisti si tufarisuri si etajul alpin propriu - zis reprezentat prin tufarisuri pitice. Alte elemente caracteristice sunt alunul turcesc (Muntii Mehedinti), tufarisurile xerotermofile.

Fauna este reprezentata prin capra neagra, lastunul mare sudic, presura barboasa, ciocarlia urecheata (Muntii Tarcu), vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, fluturi.

Soluri. Padurile de amestec dezvolta soluri acide, soluri humicosilicatice caracteristice etajului alpin propriu-zis.

Rezervatii: Parcul National Retezat (relief, flora, fauna), pestera ocrotita - Closani, flora si fauna - Domogled (Muntii Mehedinti), parc dendrologic - Simeria (Depresiunea Hategului).