Are corpul cilindric, alungit. Inotatoarele ventrala, pectorala si anala sunt portocalii sau rosii. Are 25 - 35 cm si 200 g, rar 50 - 75 cm si 3 - 4 Kg. Populeaza raurile si fluviile Europei, in cursul mediu.
Are corpul cilindric, alungit. Inotatoarele ventrala, pectorala si anala sunt portocalii sau rosii. Are 25 - 35 cm si 200 g, rar 50 - 75 cm si 3 - 4 Kg. Populeaza raurile si fluviile Europei, in cursul mediu.
Din aceeasi familie cu lostrita si pastravul face parte si lipanul care ca marime este mai mic. In mod obisnuit creste pana la 30 - 32 cm lungime avand greutatea de 300 - 350 g. Rar ajunge pana la 50 cm si greutate de 1kg. In tara noastra lipanul populeaza apele de munte in zona lor inferioara ("zona lipanului"). Coloritul verde - cenusiu pe spate, argintiu - roscat pe pantece, cafeniu pe cap, stropit cu puncte negre si dungulite cafenii, il situeaza in randul celor mai frumosi pesti. Ii place apele mai domoale si cu apa mai adanca. Icrele lipanului sunt depuse pe covorul prundisului fin, in amonte, intr-un cuibar. Ecloziunea icrelor se face dupa 14 - 30 zile. In decurs de un an puii cresc 10 - 12 cm, dupa 2 ani ating 15 - 20 cm, iar dupa 3 ani 30 cm. Lipanul se hraneste cu viermisori, moluste, latausi, muste si alte insecte. Perioada de prohibitie tine de la sfarsitul lui februarie pana la inceputul lui iunie. Nu prezinta importanta economica.
Adevarata podoaba a apelor noastre de munte, lostrita isi gasea odinioara bun adapost in multe rauri din Romania (Oltul, Jiul, Muresul, Lotrul); in zilele noastre insa lostrita este pe cale de disparitie intalnindu-se destul de rar numai in Bistrita moldoveneasca, in Dorna, Viseu, Ruscova, Novat (in vecinatatea zonei pastravului si lipanului). Lostrita creste in lungime peste 1 m, iar ca greutate 12 - 14 kg. Rapitor tipic, este inzestrat cu o gura mare, dinti puternici si foarte numerosi. Culoarea corpului este argintie, pe spate brun-verzuie, cu irizatii roscate pe laturi, iar pe pantece galben-argintiu. In primele faze ale vietii se hraneste cu insecte, dar pe masura ce creste ataca zglavoacele, porcusorii, clenii, mrenele, nedandu-se in laturi nici de la broaste, soareci si adeseori nici de la pasari de apa. Cand atinge varsta de 4 - 5 ani lostrita este capabila sa se reproduca, inmultirea realizandu-se in luna aprilie cand apa incepe sa se incalzeasca. Lostritele sapa pe fundul tare al apei o groapa lunga de 60 cm si adanca de 10 - 20 cm unde sunt depuse icrele (1600 - 2000 icre pentru 1 kg din greutatea corpului). Perioada de prohibitie tine de la 1 martie pana la 1 iunie. Dupa aparitia puilor, lostrita isi reia traiul solitar si obiceiurile "de jungla", fiind socotita "tigrul" apelor de munte. Este un peste monument al naturii si este ocrotit prin lege.
Gura este inferioara, cu buze groase, prevazute cu 4 mustati. Prima radie a inotatoarei dorsale este ingrosata si zimtata. Are 30 - 40 cm si 0,300 g. Poate atinge 70 - 80 cm si 8 - 10 Kg. Se intalneste aproape in intreaga Europa.
PASTRAVUL DE MUNTE - SALMO TRUTTA FARIO
Cu trupul zvelt, musculos, plin de vioiciune si suplete, imbracat in strai bogat colorat, este socotit, pe buna dreptate, podoaba raurilor din Romania. Coloritul general al corpului are cate ceva din mediul in care-si duce viata pastravul. Verde inchis pe spate, ca ochiurile adanci din cotloanele raului, galbui pe margini si cu burta alba-argintie, pastravul are capul stropit cu niste pete, majoritatea rosiatice, arcuite de umbre alburii, altele negre. Gura mare, cu falci puternice, in care sunt infipti dinti ascutiti, cu ochi mari, sunt elementele ce-l caracterizeaza drept un rapitor temut si feroce. Pastravul are solzii mici, aproape imperceptibili. Lungimea obisnuita a pastravului este de 20 - 40 cm cantarind de la 200 g la 3 - 4 kg ajungand rareori si la 8-10 kg. In tara noastra pastravul traieste in raurile si in paraiele de munte si in cateva lacuri cum ar fi: Lacul Rosu, Balea, Galcescu, Ana si chiar in lacurile de acumulare. Pastravul se hraneste cu larve de insecte, insecte, gandaci de apa, muste, pestisori, craieti, zglavoace. De la varsta de 2 - 3 luni, din luna octombrie si pana in decembrie-ianuarie, daca apa este calda, are loc imperecherea pastravilor. Acolo unde apa e mai domoala si are fundul podit cu pietris marunt, femela isi sapa o gropita unde-si lasa icrele (1000 - 2000 la 1 kg greutate) pe care masculul le stropeste cu lapti. Dupa 3-4 luni, din icrele fecundate ies puii care se mai hranesc o bucata de vreme din saculetul cu hrana pe care-l poarta cu ei (sacul vitelin). Datorita faptului ca procentul de supravietuire al puilor ce rezulta din icrele depuse de o femela este foarte mic (1 - 3%) s-a recurs la cresterea artificiala a pastravilor (salmonicultura), construindu-se crescatorii speciale cum sunt cele de la Tarcau Prejmer, Valea Stanii, Pistruia. Perioada de prohibitie este din 15 septembrie pana in 30 aprilie.
ZGLAVOCUL - COTTUS GOBIO GOBIO
Traieste in zonele stapanite de pastrav ale carui icre le dezgroapa si le devoreaza cu pofta. Zglavocul, ce nu creste mai mare de 12-13 cm, se afla in aproape toate apele de munte. Are capul ca de broasca, fara solzi pe corp, cu ochi mari, gura larga, iute la inot si lacom la mancare. Se hraneste cu insecte, viermisori, latausi, cu icrele si puii altor pesti (pastravul). La varsta de doi ani atinge maturitatea sexuala. Reproducerea are loc de la sfarsitul lunii februarie pana in aprilie. Nu prezinta importanta economica.
ZGLAVOCUL PESTRIT - COTTUS POECILOPUS POECILOPUS
Traieste in apele de munte din Moldova si Maramures. Se deosebeste de zglavocul obisnuit prin aripioarele inotatoare stropite cu pete cafenii. Reproducerea se desfasoara intre lunile februarie si martie. Nu prezinta importanta economica.