Asezare si limite. Grupa Parang este asezata in Carpatii Meridionali fiind limitata la est de Valea Oltului cu Depresiunea Lovistei, la vest de Valea Jiului si a Streiului cu Depresiunea Petrosani si Hateg, la sud de Subcarpatii Getici si la nord de depresiunea colinara a Transilvaniei.

Alcatuire petrografica. Muntii ce alcatuiesc aceasta grupa sunt formati, in principal, din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, purtand in unele locuri o cuvertura de calcare. Si aici este caracteristica existenta celor trei platforme de altitudine. Pe platforma Gornovita, s-au descoperit, in nord vestul Muntilor Sureanu, importante vestigii de asezari si cetati dacice, precum si vechea capitala Sarmizegetuza Regia.

Relieful. Principalele unitati muntoase sunt: Muntii Parang(Varful Mandra - 2519 m), masivul central. La nord sunt asezati Muntii Sureanu (Varful lui Patru - 2130 m) si Muntii Candrel (Varful Cindrel - 2244 m), despartiti de Valea Sebesului. La est sunt Muntii Lotrului (Varful Steflesti - 2242 m) si Muntii Capatanii (Varful Ursu - 2124 m), separati de Valea Lotrului. La limita dintre grupele Parang si Fagaras, pe Olt, se afla Depresiunea Lovistei, iar la limita dintre grupele Parang si Retezat - Godeanu, pe Jiul superior, se afla Depresiunea Petrosani, cel mai important bazin huilifer din tara si, pe Valea Streiului, Depresiunea Hateg, care forma in antichitate zona centrala a Daciei lui Decebal. Aici se gasesc ruinele cetatii Sarmezegetuza Ulpia Traiana. In zonele limitrofe sunt trecatorile: Turnu Rosu (400 m), Cozia (309 m) pe raul Jiu, de mare insemnatate.

Clima se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 2 - 6 ^oC si 0 - 2 ^oC la peste 1800 m altitudine, precipitatii abundente(800 - 1200 mm/an si chiar peste aceasta limita) si vanturi puternice. Pe versantii nordici ai Muntilor Candrel se manifesta fenomenul de foehn. In zona alpina, clima se distinge prin temperaturi medii anuale coborate, precipitatii bogate si vanturi extrem de puternice(Muntii Parang, Muntii Sureanu, Muntii Candrel, Muntii Lotru, Muntii Capatanii - pe varfurile inalte).

Ape.Reteaua hidrografica este bogata, fiind reprezentata de: Olt, Lotru, Cerna, Oltet, Jiu cu afluentul Jiet, Sebes, Strei cu afluentul Rau Mare. Acestea au un potential hidroenergetic ridicat, apele lor fiind adunate in lacuri de acumulare ca: Vidra(pe Lotru), Negovanu(pe Sadu), sau cele de pe Olt, Jiu, Sebes. Lacurile mai importante sunt: Galcescu, in Parang(lacuri glaciare care apar si in Muntii Candrel si Sureanu). Apele freatice sunt lipsite de continuitate si, uneori, mineralizate.

Vegetatia. Predomina padurile etajate in: etajul fagului, etajul padurilor de amestec si etajul coniferelor. Urmeaza zona alpina in care predomina pajistile cu tufisuri de jneapan si ienupar si arbusti pitici(afin, merisor).

Fauna este reprezentata de mistret, viezure, lup, vulpe, pisica salbatica, iepure (etajul fagului), caprioara, veverita(etajul coniferelor), cerb, urs, ras.

Solurile sunt reprezentate de: argiluvisoluri in muntii cu altitudini joase, cambisoluri(brune si brune acide), in climat racoros si umed, soluri podzolice, sub padurile de fag si conifere si solurile brune acide in zona alpina.

Rezervatii: floristica - Parang, de peisaj si flora - Iezerul Sureanu, speologice - Pestera Muierii, Sura Mare, Cioclovina.