LACUL BUCURA (Muntii Retezat)
Cel mai impunator lac alpin din Carpatii romanesti este situat in caldarea ce-i poarta numele, sub Varful Peleaga si Saua Bucurei, orientat in directia nord - sud, la altitudinea de 2040 m. Suprafata lacului este de 8,90 ha, lungimea de 550 m si latimea medie de 160 m. Latimea maxima este de 225 m, iar volumul de 625000 m3. Adancimea maxima a apei este de 15,5 m, ea realizandu-se in dreptul intrarii Izvorului Pelegii in lac, mai aproape de malul opus si spre mijloc. Lacul este alimentat de 5 izvoare principale. Apa lacului deverseaza printr-un singur emisar ce o trimite spre Lacul Lia, cu un debit de aproximativ 250 l pe secunda. Populatia piscicola este autohtona, in lac nefacandu-se populari artificiale. Accesul la lac: din soseaua Hateg - Caransebes, de la km 61 (Carnesti), prin Clopotiva - Grebla - Gura Zlata - Gura Apei, 35 km drum asfaltat. De aici pe drumul forestier ce se opreste la Dracsanu pe o distanta de 14 km. Apoi, trecand pe la cascada Fetele Voilesei, urmarind valea Lapusnicului Mare, pana la Gura Bucurii, si trecand pe langa Lacul Lia se ajunge la Bucura. De la Gura Zlata, prin Cioaca Aradesului, Poarta Bucurii, lacul Bucura.
IEZERELE BUHAIESCU (Muntii Rodnei)
Sunt situate in caldarea glaciara Buhaiescu Repedea, intre altitudinile de 1820 si 1905 m. De origine glaciara, cele trei lacuri asezate in cascada la obarsia Paraului Buhaiescu au suprafete si adancimi diferite
IEZERUL DE JOS
Este situat la 1820 m altitudine, are 0,10 ha si o adancime maxima de 1 m, la intrarea paraului principal. A fost populat cu pastravi indigeni si pastravi curcubeu. Accesul la iezerele Buhaiescu se face pe aceleasi trasee care duc la Iezer Pietrosu, de unde peste muchea ce desparte vaile Pietroasa de Repedea, se ajunge la lacuri intr-o ora.
IEZERUL DE MIJLOC
Este situat la altitudinea de 1890 m. De forma rotunda, este cel mai mare, avand o suprafata de 0,20 ha, fiind si cel mai adanc (5 m). Lungimea lacului masoara 60 m, iar latimea 45 m. Este populat cu pastravi indigen, pastravi curcubeu, zglavoace, boisteni si porcusori. Din lac iese un paraias ce insumeaza intre 5 si 10 l pe secunda.
IEZERUL PIETROSU (Muntii Rodnei)
Este asezat in caldarea glaciara Iezeru, dintre culmea Pietrosului si cea a Hotarului, sub varful cel mai inalt al Masivului Rodnei, Varful Pietrosu, in plina rezervatie naturala. De origine glaciara, are o suprafata de 0,50 ha si adancimea maxima de 2,5 m, forma este aproape triunghiulara, cu varful spre evacuare, si este situat la altitudinea de 1825 m. Lacul este alimentat de doua izvoare ce intra dinspre culmea Pietrosului, cu un debit cuprins intre 10 si 20 l/s. Evacuarea apei se face prin paraul Pietroasa. Lungimea nord - sud este de 70 m, iar latura mare a triunghiului insumeaza 110 m lungime. A fost populat cu pastravi curcubeu si indigeni si zglavoaca. Accesul: din orasul Borsa, pe valea Pietroasei, urca un drum de caruta si apoi continua cu o poteca ce ajunge la curmatura Turnu - Rosu, situata in vecinatatea iezerului; durata 3 ore. Tot din Borsa, pe paraul Tisa, urcand incontinuu, se face pana la iezer, trecand pe la cabana Meteoru, 3 ore.
IEZERUL DE SUS
Este de forma triunghiulara, situat la 1905 m altitudine, este cel mai mic, cu o suprafata de 500 m2, lung de 45 m si cu baza de 20 m, are in partea din amonte un mic izvor rece, iar in coltul dinspre partea vestica un izvor de fund imbogateste apele lacului, care la evacuare insumeaza un debit de 3 l pe secunda. A fost populat cu pastravi curcubeu, zglavoace, boisteni, grindei si porcusuri, dar nu a dat rezultate.
LACUL ANA (Muntii Retezat)
Asezat in caldarea situata deasupra celei care gazduieste Lacul Lia, la altitudinea de 1990 m, are forma unei pere, lungimea mare de 260 m, iar latimea de 180 m, realizand o suprafata de 3,10 ha si o adancime a apei de 11,5 m. Primeste paraul ce vine din lacul Viorica, cu un debit bogat de 200 - 300 l/s. In directie opusa alimentarii, porneste emisarul ce va ajunge in Lacul Lia. Populatia piscicola este reprezentata prin pastravul indigen. Lacul Ana este la 15 minute de Lacul Lia.
LACUL AVRIG (Muntii Fagaras)
Asezat intr-o caldare suspendata sub varfurile Ciortea, are altitudinea de 2010 m. De forma trapezoidal neregulata cu marginile sinuoase, lacul este orientat pe directia vest - est si are lungimea de 182 m si latimea maxima de 101 m. Adancimea maxima de 4, 5 m este realizata spre mijlocul lui, inscriind cu aceste date un volum de 41400 m3 . Are suprafata de 1,50 ha. Este un lac cu o alimentare saraca, formata din 3 firisoare de apa ce se scurg de pe versanti, motiv pentru care si emisarul situat in coltul sud - estic are un debit foarte redus (5 l pe minut). Lacul a fost populat cu puieti de pastrav fantanel. Lacul este accesibil de la cabana Negoiu pe poteca turistica ce iese de la Saua Scara (2 ore) si urmand apoi poteca de creasta, dupa un parcurs de 4 ore. Plecand de la cabana Barcaciu si tinand firul vaii Avrigului, se ajunge la lac in trei ore.
LACUL BALEA (Muntii Fagaras)
Situat in caldarea de la obarsia paraului cu acelasi nume, la adapostul unui prag glaciar, lacul are altitudinea de 2040 m. De forma neregulata, lacul are lungimea de 353 m si latimea maxima de 217 m, un perimetru de 1367 m, acumuland un volum de apa de 240737 m3. Suprafata o are de 4,65 ha, iar adancimea maxima de 11 m. Alimentarea cu apa i-o formeaza doua izvoare ce intra in cele doua colturi din sud si dinspre nord - vest. Temperatura apei este foarte scazuta. Este singurul lac alpin din masivul Fagaras populat natural cu pastrav indigen, si constituie fond de pescuit rezervat. Accesul la lac se face cu ajutorul transfagarasanului: de la barajul Vidraru, pe partea dreapta a lacului, pe la confluenta paraului Buda, confluenta Caprei, cabana turistica Caldarea Caprei (km 108+), cascada Caprei (km 114), Tunel (km 115), Lac Balea (27 km de la coada lacului Arges) sunt 57 km. Dinspre Sibiu transfagarasanul porneste de langa comuna Arpas de la kilometrul 267 al DN 1.
LACUL CAPRA (Muntii Fagaras)
Altitudinea de 2230 m il situeaza printre lacurile alpine piscicole cu altitudinea cea mai ridicata. In suprafata de 1,80 ha, de forma neregulata, aproape rotunda, lacul are lungimea de 200 m si latimea maxima de 100 m. Alimentarea i-o asigura un paraias ce vine dinspre Saua Caprei si intra in lac la coltul de nord - vest. Un altul se strecoara cu apa putina in zilele de vara in coltul de nord - est. Temperatura apei este foarte scazuta.
LACUL DRACULUI
Este situat pe Cheile Nerei, in sectorul lor dinspre Sopotul Nou, pe partea stanga a raului, la gura pesterii cu acelasi nume, lunga de 68 m. Are o forma aproape circulara si o adancime de 9 m. S-a format prin prabusirea boltii pesterii si este alimentat de apele Nerei care circula prin fisurile din calcare, dar si din precipitatii.
LACUL FLORICA (Muntii Retezat)
Este situat imediat deasupra Lacului Viorica, in spatele unui baraj morenic, la altitudinea de 2090 m, orientat pe directia vest - est. Lungimea maxima de 160 m si latimea de 65 m ii confera o suprafata destul de mica, 0,80 ha, iar adancimea medie de numai 1 m face ca lacul sa aiba un volum de apa redus, 7000 m 2. Adancimea maxima a apei de 2 m se realizeaza in dreptul emisarului, la 10 m de mal. Este alimentat de doua izvoare ce intra in lac din partea vestica. Lacul a fost populat cu puiet de pastrav fantanel, iar intre Lacul Viorica si Lacul Florica este o distanta de 5 - 10 minute.
LACUL LALA MARE (Muntii Rodnei)
Situat la altitudinea de 1815 m, de origine glaciara, in suprafata de 0,60 ha si o adancime a apei de 2 m.
LACUL LIA (Muntii Retezat)
Asezat in Zanoaga Bucurii, este cel mai de jos lac, cu cei 1910 m altitudine, din sirul de lacuri ale Bucurii. Suprafata este de 1,35 ha si adancimea de 4,5 m, forma ii este triunghiulara, avand baza de cca. 130 m si inaltimea de cca. 150 m. Este alimentat de izvoarele ce coboara din sirul de lacuri ale Zanoagei si respectiv ale Caldarii Bucurii. Emisarul lacului porneste din varful triunghiului formand izvorul Bucurii. Dintre toate lacurile din circul glaciar Bucura, Lia pare sa aiba cei mai multi pastravi. Lacul este usor accesibil de la capatul drumului forestier de pe Lapusnicul Mare, drum ce se opreste la paraul Dracsanu, la 14 km de Gura Apei.
LACUL MIJA (Muntii Parang - Lotru)
Este situat in caldarea glaciara din dreapta zanoagei Mija, la altitudinea de 1975 m. Strajuit de Varful Slivei, situat in dreapta lui, lacul, de forma aproximativ trapezoidala cu unghiurile rotunjite, este orientat pe directia sud - nord. Lungimea de 120 m si latimea maxima de 100 m ii confera o suprafata de 0,80 ha, iar adancimea lui maxima este de 6,5 m. Este alimentat din apa de precipitatii, nivelul lui in timp de primavara ii determina o suprafata de 1 hectar si o adancime maxima a apei de 7,5 m. Fiind situat in spatele unui inalt baraj glaciar, nu are evacuare de suprafata, apa lacului iesind prin infiltratie in grohotis. A fost populat cu pastrav fantanel. Este accesibil de la Cabana Rusu, urcand pe poteca de creasta pe sub Varful Carja in doua ore.
LACUL PODRAGU MARE (Muntii Fagaras)
Este situat la obarsia vaii Podragului, intr-un circ glaciar, la altitudinea de 2112 m. Lungimea o are de 250 m, iar latimea maxima de 190 m. Forma lacului este oarecum ovala, suprafata fiind de 2,80 ha, avand un volum de 190000 m3. 
Adancimea maxima a apei de 15,5 m este situata la cca. 40 m de malul dinspre Fereastra Podragului. Alimentarea cu apa, in afara de cea nivo - pluviala, se face printr-un izvor situat in partea de sud a lacului si din numeroase alte izvoare de suprafata raspandite in jurul lui. Evacuarea o are printr-un singur emisar, situat in partea de nord - vest, cu un debit de cca. 150 l/s, ce alimeteaza Lacul Podragu Mic. Lacul este populat cu pastravi. Accesul la lac: din Arpasul de Jos (DN 1 km 267) prin Arpasul de Sus (7 km) la cabana Arpasul Mare, drum pietruit 13 km. De la cabana pe drumul forestier de pe Valea Arpasului, pana la paraul Banului, 3 km. De aici pe poteca marcata cu triunghi rosu pana la cabana Podragu, situata pe malul lacului.
LACUL PODRAGU MIC (Muntii Fagaras)
A fost si el populat cu puieti de pastrav indigen, dar lipsa unor locuri de adapost, adancimea mica a apei (2 m), suprafata redusa (0,25 ha), poluarea intensa de la cabana Podragu, l-au facut impropriu vietii piscicole.
LACUL ROSU (Muntii Harghitei)
S-a format in anul 1837 prin prabusirea unei parti a muntelui Ucigasul in calea paraielor Suhard si Oilor, formandu-se astfel singurul lac de baraj natural din Romania, din care izvoraste azi paraul Bicaz. Pintenul de stanca care a format barajul, a dus atunci cu el si padurea pe care o purta si pe care apele lacului au acoperit-o, varfurile razlete ale brazilor impungand si azi suprafata apei. Suprafata lacului este de 12,7 ha si adancimea maxima de 10 m.
LACUL SFANTA ANA (Muntii Ciucului)
Asezat in Masivul Ciumatu, din Muntii Ciucului, pe fundul craterului unui vulcan stins, adanc de cca. 200 m, la o altitudine de 950 m. De forma aproape circulara, cu o lungime de 620 m si latime maxima de 460 m, lacul are o suprafata de 19,50 ha si o adancime maxima de 7 m. Nu are alimentare si evacuare de suprafata. Populatia piscicola este formata exclusiv din somn pitic, pescuitul fiind permis in perioada 1 mai - 14 septembrie. Accesul la lac se face pe drumul forestier, lung de 17 km, care pleaca din Bixad, de la kilometrul 40+ al DN 12 Sf. Gheorghe - Miercurea Ciuc.
LACUL VERDE (Muntii Parang - Lotru)
Lacul Verde este cel mai mare si cel mai adanc lac din caldarea Sliveiului. Este asezat pe treapta mijlocie a zanoagei Slivei, la altitudinea de 2020 m. De forma alungita, orientat pe directia sud-vest - nord-est, are lungimea de 170 m si latimea maxima de 45 m, insumand o suprafata de 0,60 ha. Adancimea maxima a apei, realizata spre mijlocul lui si la capatul de sud - vest este de 5,5 m.
LACUL VIORICA (Muntii Retezat)
Este asezat pe platforma situata deasupra Lacului Ana, intre acesta si Lacul Florica, la altitudinea controversata de 2070 m. Are forma unei maciuci usor curbate. 
Lung de 165 m si cu o latime medie de 60 m, lacul insumeaza o suprafata de 0,95 ha, cu un volum de apa de cca. 25000 m3 si o adancime medie de 3 m. Adancimea maxima de 6 m se realizeaza in dreptul intrarii paraului alimentator in lac, la 50 m de tarm. Emisarul ce se indreapta spre Lacul Ana are un debit estimat la 50 - 100 l/s. A fost populat cu pastravi, iar intre Lacul Ana si Viorica e o cale de 10 minute.
LACUL VULTURILOR (Muntii Vrancei - Buzau)
Denumit si Malaia sau Siriu, este un lac de nivatie situat la altitudinea de 1405 m, in golul alpin al Masivului Siriu. Cu o suprafata de 0,90 ha, lacul are o adancime maxima a apei de 2,5 m. Initial lipsit de fauna piscicola, a fost populat cu puiet de pastrav curcubeu. Accesul este posibil pe mai multe trasee turistice, toate cu plecare din soseaua nationala Buzau - Nehoiu - Brasov (DN 10).
LACUL ZANOAGA (Muntii Retezat)
Asezat in caldarea glaciara a Judelui, pe versantul sudic al muntelui Sesele, la altitudinea de 2010 m, lacul are o forma circulara, lungimea si latimea maxima ii sunt de 360, respectiv 260 m, iar perimetrul 875 m, realizand astfel o suprafata de 6,0 ha si un volum al apei de 693000 m3. Adancimea maxima de 29 m se situeaza la mijlocul lacului. Este alimentat de 6 paraie venind din toate directiile cu exceptia celei sudice peste care deverseaza paraul Zanoaga. A fost populat cu pastravi indigen si curcubeu si puieti de coregon. Pescuitul este admis in intervalul 1 mai - 14 septembrie. Accesul la lac: de la Gura Zlata, prin Cioaca Aradesului - saua lacului Zanoaga, sau de la Gura Apei prin Varful Zlata, Saua lacului, se fac 4 ore de mers. De la lacul Bucura se fac 3 ore prin Poarta Bucurii.