BRADUL - ABIES ALBA

Face parte din familia Pinaceelor. Poate atinge 50 m inaltime, are tulpina dreapta si frunzele aciculare persistente. Are acele putin latite, pe dos cu doua dungi albe, purtand conurile femeiesti cu varful in sus, de pe axa carora, dupa coacere, cad solzii care au forma de sapa. Ramurile bradului sunt mai tepene, perpendiculare pe trunchi, nu aplecate in jos ca la molid. Bradul este caracteristic in special padurilor de fag. Lemnul este moale, elastic, cu numeroase intrebuintari in constructii si tamplarie.

CARPENUL - CARPINUS BETULUS

Face parte din familia Betulacee, fiind un arbore nelipsit din locurile mai umede ale fagetelor. Atinge pana la 28 m inaltime. Ramurile sale nu sunt niciodata drepte. Datorita coroanei lui rotate, purtata de un trunchi viguros, cu coaja cenusie - inchis, neteda, carpenul este un arbore impunator. Are frunzele oval alungite, dintate pe margini si perfect simetrice. Primavara, inainte de a da frunza, carpenul isi sloboade pe ramurile tinere niste matisori scurti, verzi. Sunt matisori barbatesti. La varful ramurilor crude sunt adunate florile femeiesti cu stilurile lor rosii, din care mai tarziu vor rezulta ciorchini de fructe aripate. La baza unei frunzulite cu trei lobi sta adapostit un fruct cam ca un bob de linte, mai putin turtit, cu coaste in lung. Carpenul creste mai mult pe vai si pe coaste. Prin vigoarea si puterea lui de raspandire, prin strasnicia cu care se leaga de pamant, el impiedica roaderea solului de catre ape, opreste bolovanii sa se pravaleasca la vale. Lemnul este tare si arde repede, nu tine jarul.

CARPINITA - CARPINUS ORIENTALIS

Face parte din familia Betulacee, fiind inrudit cu carpenul. Mai este cunoscut si sub numele de sfineac. Este un oaspete oarecum rar al florei noastre, relict din vremurile demult apuse, fiind intalnit sub forma de palcuri sau mici paduri in zona de curbura a Carpatilor. Este un arboras inalt pana la 5 m cu mai multe trunchiuri care pornesc din acelasi loc, cu ramuri mai subtiri si frunze ovale, dintate, mai mici decat carpenul, cu matisorii barbatesti mult mai scurti si cu bractee. Fructele au forma rombica, dintate pe laturile superioare.

FAGUL - FAGUS SILVATICA

Este o planta perena, endemica, cu o tulpina dreapta, inalta de 50 - 80cm, fara ramificatii. Face parte din familia Fagaceelor. Poate atinge varsta de 300 de ani, o inaltime de 40 m si o latime de 1 - 2 m in diametru. Are un aspect mandru, scoarta neteda, cenusie, frunze ovale sau eliptice sau chiar aproape rotunde, lungi de 5 - 10 m, slab si rar dintate pe margini. Acelasi copac poarta flori de doua feluri: barbatesti, numeroase, adunate in niste ghemulete pe codite lungi, si cele femeiesti asezate cate doua, acoperite de numerosi solzisori, uniti intre ei la baza. Acestea vor alcatui mai tarziu invelisul fructelor, involucrul. Pe suprafata involucrului se pot observa cu timpul numeroase firisoare tari. La maturitate involucrul se desface ca o stea in 4 parti, punand in libertate cate doua fructe ascutite, in trei muchii cu peretii tari - jirul - care au un miez gustos, mult cautat de animale si chiar de om. Fagul creste atat pe rocile calcaroase cat si pe cele silicioase. Lemnul este utilizat in industria de mobila, de celuloza, pentru traverse de cale ferata sau drept combustibil.

MOLIDUL - PICEA ABIES

Este o planta perena, endemica, cu o tulpina dreapta, inalta de 50 - 80 cm, fara ramificatii. Molidul face parte din familia Pinaceei este cunoscut si sub numele de brad rosu. Este un arbore rasinos falnic ce atinge in medie 20 - 30 m, uneori chiar si 50 m. Trunchiul trece uneori de 1 m grosime. Se catara pe stancile cele mai abrupte, infigandu-si radacinile in crapaturi. Coroana este conica, ascutita la varf, ramurile sunt mladioase, incovoiate spre pamant, pentru a putea suporta greutatea zapezilor. Frunzele sunt aciculare, subtiri, ascutite, pieloase, ca sa reziste vanturilor. Conurile barbatesti sunt adunate la varful ramurilor mai de jos, pentru ca vantul sa raspandeasca polenul purtat de catre sacii lor cu aer spre florile femeiesti, adunate in conuri mari spanzurate tocmai sus spre varf. Molidul prefera veri scurte si relativ calduroase si ierni mai blande ca la ses, cu zapada multa. Padurea de molid este padurea cu cele mai putine specii de copaci, fiind cea mai sobra, monotona si linistita. Se pare ca in vestul Carpatilor sudici padurile de molid sunt in regresie, in timp ce in Bucovina este in plina prosperitate. Lemnul este utilizat in constructii, la fabricarea celulozei si a unor instrumente muzicale. Din scoarta se extrage tanin.

PINUL - PINUS SILVESTRIS

Este o planta perena, endemica, cu o tulpina dreapta, inalta de 50 - 80 cm, fara ramificatii. Face parte din familia Pinacee. Este singurul conifer arborescent de uscaciune si de conditii vitrege, atat de sol cat si de clima. Se mai numeste Zada. Se fixeaza cu strasnicie de stanci prin radacinile lui puternice, patrunzand prin crapaturi la adancimi considerabile sau imbracand stancile ca o retea. Poate atinge pana la 40 m inaltime, avand scoarta roscata, exfoliata. Frunzele, lungi de 4 - 6 cm, sunt ca niste ace groase, cate doua pe o ramurica scurta de 1 - 2 mm, iar conurile femeiesti tinere sunt conice. Lemnul este impregnat cu multa rasina fiind rezistent la putrezire. De aceea este folosit in constructii.

SMIRDAR - RHODODENDRON KOTSCHYI

Este un arbore decorativ al zonelor alpine, inalt de cel mult 50 cm, cu ramuri lungi si ramificate. Frunzele sunt adunate spre varful ramurilor, cu o asezare alterna si de consistenta pieloasa. Specific la aceasta planta sunt glandele solzoase, ruginii, care acopera ramurile tinere, fata inferioara a frunzelor si chiar caliciul florilor. Culoarea florilor este rosie - purpurie, roz - aprins si mai rar culori ce tind spre alb. Corola are aspectul unei palnii si este prevazuta pe margine cu 5 lacinii. In interior se afla 10 stamine si un singur pistil. Florile sunt grupate in raceme umbeliforme terminale. Inflorescenta lasa impresia unor buchetele de flori, frumos aranjate in varful ramurilor, raspandind un parfum asemanator cu cel al florilor de visin. Florile de smirdar sunt folosite pentru prepararea dulcetii. Infloreste din iunie pana in august. Formeaza tufarisuri in locurile stancoase si ierboase din regiunea alpina, ocupand uneori suprafete apreciabile. Raspandirea in tara: Carpatii Orientali si Meridionali. Este monument al naturii si ocrotit prin lege.

TISA - TAXUS BACCATA

Aceasta specie popula, in trecut, padurile noastre de foioase si de rasinoase. Tulpina este dreapta si inalta de 15 cm, cu scoarta de culoare bruna - cenusie. Lujerii ce se formeaza in fiecare an sunt verzi sau verzi - galbui. Frunzele sunt liniare, lungi pana la 30 mm si late de 2 - 2,5 mm. Pe fata sunt de culoare verde - inchis, iar pe dos sunt de culoare verde - palid, in care se poate observa nervura mediana, prin proeminenta si culoare(verde intunecat). Lemnul sau pretios, folosit in constructii si in confectionarea unor obiecte de artizanat, a facut ca numarul exemplarelor de tisa sa scada foarte mult. O mai intalnim in Muntii Apuseni fiind vazuta pe stanci ca forme izolate sau in palcuri in apropierea padurilor de fag. Este o planta monument al naturii si este ocrotita prin lege.