LACUL BICAZ (Muntii Ceahlau - Tarcau)
I se mai spune si Izvorul Muntelui. A luat fiinta la data de 1 iulie 1960, cand ultima poarta a barajului situat deasupra confluentei paraului Izvorul Muntelui cu Bistrita s-a inchis. Lungimea lui se intinde urmarind vechea albie a Bistritei, de la baraj pana mai sus putin de viaductul Poiana Teiului, situat la o departare de aproape 34 de km de la baraj, in amonte. Latimea variaza de la 200 m pana la 2000 m. Adancimea maxima a apei se realizeaza la baraj, unde atinge valoarea de 90 m. Suprafata lacului variaza in functie de regimul de exploatare al apei, fiind maxima (circa 3000 de ha) cand panza de apa se ridica pana la cota de retinere normala a barajului, situata la 513 m altitudine, si minima (circa 1700 de ha), cand aceasta coboara la pragul gurii de intrare a apei in canalul de aductiune, situat la 460 m altitudine. Perimetrul lacului este de 71 km, iar volumul lui total de cca. 1250 milioane m3 de apa. Fauna lacului este alcatuita din clean, mreana, scobar, moioaga, lostrita, pastrav indigen, mihalt, oblet, porcusor, babusca, platica, pastrav curcubeu, pastrav de lac. Pescuitul se deschide in fiecare an la 1 aprilie si se inchide la 31 octombrie.
LACUL FANTANELE (Muntii Gilaului)
Cunoscut si sub denumirea de Belis, a luat fiinta in toamna anului 1976, dupa terminarea barajului inalt de 92 m. In suprafata de 980 ha, isi inalta oglinda pana la altitudinea de 990 m. Se intinde mai bine de 6 km pe Somesul Cald, pana aproape de varsarea in Somes a Vaii Firei, ramificandu-se si 4 km pe Belis. Lacul a fost populat cu lostrita si pastrav indigen, pastrav fantanel si coregon.
LACUL FIRIZA (Muntii Maramuresului)
Denumit si Stramtori a luat fiinta in 1964, cand portile barajului inalt de 52 m s-au inchis pentru a zagazui apa Firizei, afluent al Sasarului la Baia Mare. Lacul are o lungime de 3 km si o latime de 1 km. Se pot pescui pastravi curcubeu, pastravi indigeni sau crapi, in perioada 1 mai - 10 octombrie. Accesul se face de la km 3 pe DN 18 Baia Mare - Sighet, de unde pana la baraj sunt 8 km.
LACUL MALAIA (Muntii Parang - Lotru)
In 1978 a luat fiinta, pe vechea albie a Lotrului, la iesirea apelor uzinate din hidrocentrala de la Ciunget, lacul Malaia. Situat la altitudinea de 480 m, lacul are o suprafata de 46 de ha si o adancime a apei de 22 m, realizand un volum de 3440000 m3 de apa. Ca specii de pesti se gaseste pastravul, lipanul, cleanul, moioga, scobarul. Lacul este situat pe DN 7 A Brezoi - Voineasa - Petrosani, la 25 km de Brezoi.
LACUL NEGOVANU (Muntii Cindrel - Sebes)
Mai este cunoscut si sub denumirea de Lacul Sadu V. A luat fiinta in 1956 si este situat in bazinul superior al Raului Sadu la altitudinea de 1150 m. Cu o suprafata de 72 de ha, cu o adancime maxima de 58 m, lacul insumeaza un volum de 6 milioane de m3 de apa. Lacul a fost populat cu pastrav indigen, pastrav curcubeu, coregon. Lacul este accesibil pe drumul comunal ce pleaca din comuna Talmaciu de la km 254,5 al DN 7 in lungul raului.
LACUL PALTINOASA (Muntii Bucegi - Baiului - Barsei)
Este cunoscut si sub denumirea de Lacul Paltinu si a fost format in anul 1972. Barajul in arc, inalt de 107 m, situat la 650 m altitudine, in cheile denumite "La Tocile", acolo unde se varsa in Doftana paraul Paltinoasa, a adunat in spatele lui apele unui lac cu o suprafata de 215 ha. Lacul a fost populat cu pastravi curcubeu. Accesul se face pe drumul ce pleaca din Campina (km 89 al DN 1) si dupa 17 km se ajunge la baraj.
LACUL POIANA MARULUI (Muntii lotrului)
Este situat pe raul Lotru. Are un volum de 96 mil. m3 si o suprafata de 204 km2.
LACUL POIANA UZULUI (Muntii Ciucului)
Si-a inceput formarea in 1972, in spatele barajului de beton in semicerc, inalt de 80 m, pentru a alimenta cu apa potabila si industriala judetul Bacau. Situat la altitudinea de 550 m pe Valea Uzului, pe care a acoperit-o pe o lungime de aproape 5 km, lacul are o suprafata de 335 ha, o adancime maxima de 75 m si un volum de 90 milioane m3. A fost populat cu pastrav curcubeu si pastrav indigen. Lacul este accesibil pe drumul ce porneste din Darmanesti din DN 12 A la km 89 si ajunge la baraj dupa 10 km. In amonte se intinde Valea Uzului cu principalul ei afluent, populat cu pastrav, Valea Barzautei.
Lacul Secu
Lac antropic realizat in anul 1963 pe raul Barzava, in amonte de orasul Resita (10 km), pentru alimentarea cu apa a acestuia. Suprafata lacului este de 105 ha si in extremitatea estica a acestuia s-a dezvoltat o statiune climaterica si de odihna.
LACUL TARNITA (Muntii Gilau)
A fost format la 2 noiembrie 1973, cand barajul inalt de 97 m, cu coronamentul situat la cota 520 m, si-a inchis portile stavilind apele Somesului Cald si formand un lac cu o suprafata de cca. 215 ha, lung de peste 8 km si cu un volum aproximativ de 60 milioane m3. Lacul a fost populat cu puiet de pastrav curcubeu si pastrav indigen, in el gasindu-si refugiu si lostritele din fostele balti ale Vanatarii si Vidrei, inundate de apa lacului.
LACUL TREI APE (Muntii Semenic)
Este situat in Depresiunea Garana, la altitudinea de 835 m. De forma unui trifoi, cu o suprafata de 53 de ha, adancimea apei la baraj de 30 m, isi intinde undele pe cele trei paraie care-l alimenteaza: 2 km pe Brebu, 4 km pe Semenic, 3 km pe paraul Gradistei. Lacul este accesibil pe drumul Slatina - Timis, Brebu Nou, dupa 21 km.
LACUL VALEA LUI IOVAN (Muntii Godeanu)
Este realizat prin bararea raului Cerna in aval de confluenta cu raul Iovan, intr-o zona incastrata intre culmile sud-estice ale masivului Godeanu si cele nord-vestice ale masivului Mehedinti in asa numitul "culoar" al Cernei. Lacul de acumulare format in spatele barajului are un volum total de 124 mil. m3. Suprafata lacului este 292 ha, oferind un splendid peisaj intr-o zona cu o naturalete aparte.
Lacul Valiug
Este un lac de acumulare cu o suprafata de 59 ha, pe cursul superior al raului Barzava, in amonte de Resita. Apele lacului pun in miscare turbinele unei hidrocentrale de 8,18 MW, iar pe mal s-a dezvoltat o zona de agrement, Crivaia.
LACUL VIDRA LOTRU (Muntii Parang - Lotru)
Situat la altitudinea de 1289 m, cu o suprafata de 1035 ha si o adancime maxima la baraj de 109 m, cu un volum de 340 milioane m3, lacul si-a intins apele de la punctul Vidra pana aproape de varsarea paraului Tunari in Lotru, pe o lungime de 9 km. Se gasesc specii de lipan, pastrav indigen si pastrav curcubeu. Accesul se face prin numeroase cai carosabile sau poteci de munte, cea mai circulata fiind cea de la Brezoi, prin Voineasa (DN 7 A).
LACUL VIDRARU (Muntii Fagaras)
Cunoscut si sub denumirea de Lacul Arges este situat la o altitudine de 830 m si si-a inceput existenta la 15 martie 1966. Are o suprafata maxima de 893 de ha, adancime de 155 m si un volum de 465 milioane m3. Lacul este alimentat de doi mari afluenti care 
formau raul Arges: Buda si Capra si de o serie de afluenti directi: Calugarita, Valea Rea, Cumpanita, Oticu, Valea Popii, Valea cu Pesti si Valea Lupului. Lacul a fost populat cu alevini de coregon, puieti de pastrav curcubeu si pastrav indigen, obleti, lostrita. Calea principala de acces o constituie Transfagarasanul, care, intre baraj si DN 1 km 267 in Arpas, are 90 km.